Cehi și slovaci: un din cinci regretă comunismul

Vârsta schimbă perspectiva

Un ceh din cinci și un slovac din trei ar vrea să se întoarcă în trecut. Aceasta e concluzia unei analize a sentimentelor publice, realizate de agenția ČTK împreună cu institutele Ipsos și Focus. Datele, dezvăluite joi, arată o amestecare de emoții: deși jumătate din populația din ambele țări respinge categoric o restaurare a sistemului, o parte semnificativă privește cu melancolie acea perioadă istorică. Aproape o treime din cehi și un număr mai mic din slovaci se află într-o zonă de incertitudine sau au refuzat să răspundă.

Politica ca filtru al memoriei

Factorul vârstei e determinant în modul în care se percepe trecutul. Tinerii sub 24 de ani sunt cei mai critici: aproape trei sferturi se opun unei noi ere comuniste. La polul opus, pensionarii (66-99 ani) arată o tendință inversă: aproximativ un sfert consideră că viața era mai bună înainte de 1989. Nivelul de instrucțiune academică joacă, de asemenea, un rol crucial. Persoanele cu educație redusă, în special cele care au finalizat doar școala primară, sunt cele mai receptive la ideea unei întoarceri în spate; aproape o treime dintre ei susțin că condițiile de viață ar fi fost superioare dacă schimbarea de regim nu s-ar fi produs.

Preferințele politice acționează ca un filtru puternic asupra memoriei colective. În Cehia, susținătorii partidului SPD, o forță naționalistă și eurosceptică, sunt cei mai nostalgici: aproximativ 45% cred că viața ar fi fost mai bună sub comunism. Procentul urcă la 50,6% în cazul alegătorilor coaliției Stačilo!, o alianță de stânga care include Partidul Comunist. În contrast, doar 3% dintre votanții partidelor de opoziție actuale ar fi de acord cu o restaurare a vechiului sistem.

Cum s-a făcut cercetarea

Studiuul a acoperit ambele state succesoare ale fostei Cehoslovaciei, care s-au separat pașnic în 1993. Eșantionul a inclus peste 2.000 de participanți: 1.054 cetățeni cehi și 1.017 slovaci, toți cu vârsta de cel puțin 18 ani. Concluzia finală subliniază că, la aproape patru decenii de la prăbușirea regimului în 1989, segmente importante ale societății încă se întrebă dacă tranziția democratică a fost o alegere corectă.