Bilanțul cutremurător al unui Super El Niño extrem: 857.000 de morți?

Unde lovește cel mai tare furtuna climatică?

Impactul mortal al unui nou Super El Niño promite să lovească cel mai greu în Asia de Sud și Est, Africa de Vest și alte regiuni vulnerabile, unde resursele sunt limitate. Potrivit estimărilor lansate de cercetătorii de la Universitatea din Chicago, acest fenomen climatic extrem ar putea face aproximativ 857.000 de victime direct din cauza valurilor de căldură, în intervalul iunie 2026 – martie 2027.

Culture picks

Fenomenul Netflix: Filmul animat despre vânători de demoni revine în topuriFermierii români au încasat peste 589 de milioane de euro de la MADRCinci români, pe lista celor mai căutați infractori din Europa după jaful de la TEFAFȘomajul din Germania crește ușor, dar rămâne sub pragul de 3 milioane

Din acest total sumbru, aproape 485.000 de oameni și-au pierdut deja viața între iunie și septembrie, în timp ce alte 373.000 de decese sunt așteptate până la finalul perioadei menționate. Cifrele vin din monitorul specializat pe mortalitatea provocată de căldură, citat de The Independent, și sunt calculate prin raportare la un an climatic considerat normal.

Geografic vorbind, următoarele șase luni se anunță critice pentru Nigeria, unde prognozele indică peste 56.000 de morți. India ocupă locul al doilea, cu circa 55.000 de decese, urmată de Indonezii, cu aproape 29.000.

Privind însă spre orizontul mai îndepărtat, între iunie 2026 și martie 2027, India va urca pe primul loc în acest trist clasament, cu aproximativ 160.000 de decese.

China va fi a doua, cu 85.400, urmată de Nigeria cu 69.700 și Sudan cu 53.200. Împreună, China, Nigeria și India adună peste o treime din totalul global al pierderilor puse pe seama El Niño. De remarcat că, în cazul Chinei, aproape întreaga cifră estimată a fost deja atinsă în timpul verii care tocmai s-a încheiat.

De ce se schimbă regulile vremii globale?

Michael Greenstone, unul dintre fondatorii Climate Impact Lab, subliniază că un astfel de sistem de monitorizare ajută la depistarea zonelor roșii și dă autorităților șansa să intervină preventiv, salvând vieți. Încă din septembrie, aceleași surse indicau un bilanț estimat la 451.000 de decese până în februarie. Creșterea bruscă a numărului de victime a venit pe fondul unor luni de august și septembrie mult mai fierbinți decât anticipaseră modelele inițiale. August a doborât recordul istoric de căldură, iar septembrie s-a clasat pe locul al doilea.

Totuși, experții avertizează că recordurile termice de toamna aceasta sunt alimentate în primul rând de încălzirea globală, nu doar de El Niño, ale cărui efecte maxime se simt de regulă de la sfârșitul toamnei până adânc în iarnă.

În mod obișnuit, un Super El Niño aduce ploi torențiale și furtuni puternice în Statele Unite, în anumite zone din America de Sud și în Europa, pe parcursul toamnei și al iernii. În schimb, în Australia, Indonezia și Asia de Sud, fenomenul provoacă secete devastatoare.

În Indonezia, fumul gros lăsat în urmă de incendiile de vegetație a inflamat deja spitalele cu cazuri de afecțiuni respiratorii, otrăvind aerul și pentru vecinii din Singapore și Malaysia.

În timp ce un episod clasic de El Niño revine o dată la 2 sau 7 ani, varianta „super” își face simțită prezența o dată la un deceniu sau chiar la 15 ani. Un studiu publicat în august în revista Science arată că fenomenele El Niño sunt acum cu peste 36% mai intense decât în era pre-industrială, iar 16% din această creștere s-a petrecut doar în ultimele patru decenii.