Democrații în pericol la alegerile de mijloc de mandat din SUA

De ce nu e asigurată victoria?

Analizatorii politici subliniază că, deși democrații sunt dați ca favoriți în scrutinul de mijloc de mandat programat pentru această noapte, calea către victorie nu este deloc asigurată. Există mai multe obstacole care amenință să strice planurile partidului.

În primul rând, istoria arată că sondele publice au tendința de a supraaprecia sprijinul real pentru democrați, ceea ce înseamnă că avantajul pe care îl cred ei că dețin poate fi iluzoriu.

În al doilea rând, există o îngrijorare largă, chiar și printre acei cetățeni care nu susțin neapărat Donald Trump, față de radicalismul din interiorul Partidului Democrat, descris frecvent ca „socialist” și „anti-israelian”.

Ce spune Joe Klein despre stânga?

Joe Klein, analist politic și fost editorialist la revista Time, a publicat o opinie în The Free Press în care expune această îngrijorare. El se definește ca „un alegător fără adăpost”, adică o persoană care nu se simte reprezentată de niciunul dintre cele două marile partide americane.

Deși în trecut a votat de multe ori pentru democrați, acum declară că nu ar putea susține un membru din stânga socialistă care exprimă ură față de evrei.

„Nu voi putea susține un partid care cochetează cu ura față de evrei, care îi idolatrizează sau îi tolerează și fac campanie cu oameni precum Hasan Piker”, scrie el.

De ce a ales Rogers în loc de El-Sayed?

Piker este un streamer online care a devenit una din vocile influente ale aripii progresiste democratice. Klein consideră că această dinamică este o „linie roșie” pentru mulți votanți independenți sau moderat.

Deși recunoaște că Donald Trump reprezintă un „pericol clar și iminent pentru țara noastră”, Klein susține decizia democratei Haley Stevens de a-și retrage sprijinul acordat colegului său Abdul El-Sayed, în favoarea republicanului Mike Rogers. Motivul este faptul că El-Sayed face parte dintr-o stângă socialistă, considerată „anti-americană din reflex”.

Autorul critică modul în care această facțiune privește economia și societatea: disprețuiește piața liberă, consideră polițiștii ca opresori, nu ca protectori, și priviște cu dispreț armata americană.

Unde e linia roșie?

Mai mult decât atât, crede că infractorii sunt victime ale capitalismului, ceea ce justifică golirea închisorilor, și susține conceptul de drepturi speciale bazate pe identitate, în loc de egalitatea fundamentală a tuturor oamenilor.

Un alt aspect criticat de Klein este poziția față de Israel.

„Și nici măcar nu am ajuns la Israel și ura față de evrei”, continuă el.

Fiind el însuși evreu și având experiența personală a antisemitismului, consideră că această ură pare acum mult mai amenințătoare.

Ce se întâmplă în Michigan?

Explică că nu este necesar să fii pro-Bibi pentru a fi pro-Israel, dar este esențial să fii împotriva Hamas și să te opui coloniștilor evrei care devastează proprietăți ale arabilor din Cisiordania.

Poziția rațională permite să credi că SUA ar trebui să înceteze trimiterea de arme ofensive în Israel, dar să mențină protecția defensivă oferită de rachetele Patriot și de Domul de Fier.

În lupta din Michigan, Klein alege să sprijine republicanul Mike Rogers, care reprezintă o formă mai tolerantă de republicanism și are expertiză în privința Orientului Mijlociu. Se întreabă ce este mai rău: să susții Abdul El-Sayed sau să lași Trump să păstreze controlul asupra Senatului. Deși speră să nu se ajungă la al doilea scenariu, consideră că există linii roșii care nu se pot traversa.

Ce spune New York Post?

Previziona că, după plecarea lui Trump, va rămâne un Partid Republican fragmentat, marcat de rasism, nativism și izolaționism, cu cioburi rasiste care vor fi adunate de figuri precum Tucker Carlson și Steve Bannon.

Totuși, argumentează că democrații au mai mult de pierdut dacă închid ochii la amenințarea reprezentată de socialiștii din interiorul lor. Partidul ar plăti prețul printr-o pierdere de decență și umanitate, deoarece toleranța excesivă nu mai are loc în politică.

Situația este similară în New York, unde guvernatoarea democrată Kathy Hochul încercă să obțină un nou mandat. New York Post, publicație considerată conservatoare, publică un editorial în care subliniază că alegătorii îngrijorați de direcția statului nu ar trebui să fie confuzi privind vinovatul.

Cât de mare e gaura bugetară?

Nu este Donald Trump, ci democrații care au condus statul timp de mai bine de un deceniu și îl domină de și mai mult timp, provocând un declin tot mai accelerat.

Editorialul atrage atenția asupra „influenței socialiștilor” și susține că alegerile de la mijlocul mandatului nu sunt un referendum împotriva lui Trump, ci o șansă de a opri declinul New Yorkului.

Conform New York Post, majoritățile calificate progresiste din legislativul statului, aflate sub influența socialiștilor, vor să meargă mai departe cu abordarea lor bazată pe taxe mari, cheltuieli mari și datorii mari. Bugetul statului a crescut până la 269 de miliarde de dolari în 2026, o creștere de peste 40% în doar cinci ani. Guvernatoarea Hochul urmează să propună noi majorări de taxe pentru a acoperi o gaură bugetară de 32 de miliarde de dolari.