De ce a renunțat Nadav Lapid la FID Marsilia?
Nadav Lapid, câștigătorul Ursului de Aur din 2019, a renunțat să participe la festivalul FID Marsilia. Acolo urma să fie proiectat filmul său din 2011, „Le Policier”.
Culture picks
Iron Maiden și Christopher Cross, mesaje politice la concertele din Toronto
Love Overboard, anulată de Hulu după o singură sezon: De ce nu a reușit formatul lui Alex Cooper
Cinci seriale noi pe streaming: ce merită să vezi săptămâna aceasta
Elegie empatetă: Jennifer Higgie redă vocea lui Richard Dadd în romanul BedlamDecizia vine după ce un grup de colegi cineaști a cerut public excluderea sa de la eveniment. Într-o declarație pentru AFP, Lapid a spus că atmosfera creată în jurul său a fost „urâtă, perversă, crudă și violentă”. Aceste presiuni l-au făcut să se retragă.
Tsveta Dobreva, directoarea festivalului, a confirmat că situația a provocat un val de reacții. Ca urmare, zece filme din cele 120 selectate pentru competiție s-au retras.
Cineștii boicotează filmele regizorului Nadav Lapid?
Totul a început în interiorul grupului de cineaști invitați. Aceștia au contestat mai întâi includerea lui Lapid în juriu, apoi au cerut anularea proiecției filmului său.
Conducerea FID Marsilia a condamnat aceste acțiuni, susținând că este inacceptabil ca un regizor să fie tras la Organizatorii au subliniat că vocile critice, precum cea a lui Lapid, trebuie să rămână în spațiul public, indiferent de controverse.
Miezul conflictului a fost finanțarea filmului său viitor, „Oui” (2025). Unii protestatari l-au acuzat că a beneficiat de bani publici israelieni.
Cine este regizorul în centrul scandalului?
Judith Lou Lévy, producătoarea filmului, a respins acuzațiile. A clarificat că banii provin dintr-un fond public independent, care se afla, ironic, sub focul guvernului Netanyahu. Această subvenție a acoperit doar 12% din buget, fără nicio condiție.
Filmul este, în esență, o critică la adresa politicii din Israel.
Este criza artistică o problemă a sistemului?
Pentru Nadav Lapid, acest episod a declanșat o criză profundă.
Regizorul, care locuiește de câțiva ani în Franța, s-a întrebat dacă mai are un loc în peisajul cultural francez. A mărturisit că simpla sa prezență a devenit subiect de „ștergere” socială. În semn de solidaritate, o parte a comunității cinematografice a lansat apelul „Cinematografia nu este o ambasadă”.
Inițiativa vrea să protejeze libertatea de exprimare a creatorilor împotriva presiunilor politice externe.

