Cum a reușit România să câștige de patru ori premiul la European Heritage?
În ultimii șapte ani, România a uimit Europa. De patru ori, țara noastră a câștigat premiul public la Premiile European Heritage, adevăratele Oscaruri ale patrimoniului.
Culture picks
Gundam Rogue Orbit: Acțiune cinematografică și o nouă direcție pentru serie
Cum o emisiune din 1967 reverberează și astăzi
Love Island USA, Sezonul 8: Un succes pe Peacock
„3%”: Thrillerul distopic care rezistă testului timpuluiONG-urile românești, care luptă să salveze clădirile istorice, sunt apreciate la nivel european pentru modul în care implică comunitățile locale. România a devenit, totodată, una dintre țările cu cele mai multe școli de vară dedicate arhitecturii din Uniunea Europeană.
Această renaștere a conservării nu a venit dintr-o tradiție îndelungată de a prețui trecutul, ci dintr-o rană.
O traumă a declanșat o mișcare impresionantă, în care oameni dedicați se luptă cu timpul pentru a salva clădiri și monumente.
Recent, fotograful Mihaela Noroc, autoarea albumului de succes Atlas de Frumusețe, a observat un detaliu elocvent în fața unei clădiri din Sibiu, aflată în restaurare: majoritatea celor care munceau erau femei.
Intervenția de la mănăstirea Ursuline a fost una dintre cele mai ample realizate de asociație. Eugen Vaida povestește că, din cei 3.000 de voluntari implicați în proiecte de-a lungul anilor, aproape trei sferturi sunt femei. Majoritatea vin din colegiile de arhitectură și, de obicei, lucrează în proiectare, cercetare, la birou. Dar am deschis și șantierul pentru ei, și au Femeile nu s-au ferit de munca grea, de praf și de efortul fizic.
Această implicare a femeilor în proiectele de restaurare și conservare a patrimoniului național este un fenomen relativ recent în România, dar cu rezultate remarcabile. Proiecte importante, monumente istorice uitate, au fost readuse la viață prin eforturile voluntarilor și ale organizațiilor neguvernamentale.
Această mișcare a atras atenția la nivel european și a fost recunoscută prin premiile acordate de Comisia Europeană.
Se rezolvă astfel și problemele comunităților locale?
Nu este vorba doar despre restaurarea pietrei și a lemnului, ci și despre revitalizarea comunităților.
Voluntarii, în special femeile, aduc o energie nouă, o pasiune pentru detalii și o dorință de a transmite mai departe valorile culturale. Ele nu doar restaurează clădiri, ci și construiesc punți între generații.
Această tendință se observă în tot mai multe proiecte din țară.
De la castele medievale la biserici de lemn, de la conace boierești la clădiri Art Nouveau, femeile sunt din ce în ce mai prezente pe șantierele de restaurare, aducând o contribuție esențială la conservarea patrimoniului național.
Ele sunt arhitecți, ingineri, restauratori, studenți, dar mai ales, sunt pasionate de ceea ce fac.
Succesul României la Premiile European Heritage nu este doar o recunoaștere a eforturilor depuse de ONG-uri și voluntari, ci și un semnal de alarmă. Un semnal că patrimoniul cultural este fragil și că trebuie protejat cu orice preț.
Iar implicarea femeilor în acest proces este un factor crucial pentru succesul pe termen lung. Ele sunt cele care vor transmite generațiilor viitoare dragostea pentru istorie și pentru frumusețe.
