Dan Șucu: „România a reușit”; statul trebuie să susțină propriile companii

Succesul nu a fost un efort izolat?!

Declarațiile omului de afaceri Dan Șucu, care subliniază că „România a reușit”, nu primesc suficientă rezonanță din partea comunității de afaceri. El observă o diferență notabilă: entitățile comerciale au atins o etapă avansată, în timp ce autoritățile statale se află încă în proces de evoluție.

Aceste observații au fost transmise de Șucu în cadrul evenimentului Concordia Summit 2026, o ședință economică de înaltă importanță, organizată în București de Confederația Patronală Concordia, în ziua de vineri.

Analiza lui Dan Șucu se bazează pe o perspectivă care acoperă o perioadă de două decenii. În urmă cu douăzeci de ani, imaginea României era aceea de o platformă de producție simplă, bazată pe asamblaje cu costuri reduse pentru piața europeană, având un produs intern brut (PIB) pe locuitor sub jumătate din media stabilită în Uniunea Europeană.

Astăzi, el estimează că acest indicator se situează în apropierea pragului de 80%.

Sectoarele de cea mai mare vitalitate includ ingineria, tehnologia informației și producția de înaltă performanță, în timp ce vehiculele și echipamentele reprezintă o cotă de 47% din totalul exporturilor de bunuri.

Omul de afaceri a precizat că succesul nu a fost un efort izolat. „Nu am progresat singur”, a argumentat el, menționând colaborări esențiale cu parteneri din Germania, Franța și Statele Unite.

Totuși, a subliniat și o creștere reală a performanțelor.

Din această perspectivă, întrebarea fundamentală pe care o ridică Șucu nu mai este dacă țara are potențial de dezvoltare, ci ce tip de progres urmează: tranziția de la simpla etichetă „fabricat în România” la conceptul mai profund de „creat în România”.

Aceasta implică faptul că capitalul nu mai este doar un flux tranzitoriu prin teritoriul național, ci rămâne și se reinvestește pe teritoriul acesta.

Șucu definește capitalul ca fiind intrinsec pragmatic, nefiind susceptibil la apeluri abstracte, ci la rezultate tangibile.

Încrederea este distribuită uniform?!

Cu toate acestea, elementul care se repetă cel mai frecvent în discursul său este încrederea, pe care o consideră cea mai puțin apreciată formă de capital.

Funcționarea eficientă a piețelor depinde de convingerea oamenilor că tranzacțiile de cumpărare și vânzare se vor realiza la prețuri corecte, iar atragerea fondurilor de către firme se bazează pe certitudinea investitorilor că aceste resurse vor fi utilizate cu eficiență maximă.

Fără acest fundament psihologic și economic, oricare plan economic, chiar și cel perfect elaborat, nu poate fi implementat cu succes.

Încrederea nu este distribuită uniform pe întreg teritoriul național.

„Eu am o convingere fermă în capacitatea companiilor românești”, a adăugat Șucu, observând că acestea demonstrează capacitate de investiții, generare de locuri de muncă și expansiune pe piețe noi.

El consideră că este imperativ ca statul să își sincronizeze pașii cu aceștia. În ultimele luni, Confederația Concordia a colaborat cu Guvernul, propunând soluții în domenii critice precum energia, forța de muncă, capitalul național și simplificarea birocratică. Șucu a recunoscut că integrarea multor dintre aceste sugestii în programul de guvernare reprezintă o realizare semnificativă.

Ca exemplu concret de cooperare fructuoasă, Șucu a evocat perioada de criză dintre 2009 și 2011, anii în care optimismul și încrederea au dispărut din mediul de afaceri. Programul Prima Casă, rezultat al unei alianțe dintre mediul de afaceri și reprezentanții politici din acea perioadă, a facilitat accesul mii de tineri la locuințe noi, generând, conform descrierii sale, un efect multiplicator crucial care a ajutat economia să iasă din acea stagnare.

Propunerea actuală este intitulată „Affordable Homes”.

Deși nu a furnizat detalii specifice privind costurile, mecanismele de finanțare sau calendarul de implementare, Șucu a subliniat că „există atâtea modalități de acțiune cu resurse minime, dar cu o bază solidă de încredere”.