Radu Burnete, consilier prezidențial, avertizează oamenii de afaceri: „Politicienii nu vă vor spune că sunt bani

Consolidarea fiscală este o necesitate absolută!

Analiza economică de către Radu Burnete, consilierul prezidențial al lui Nicușor Dan, a adresat-se reprezentanților majorilor entități comerciale din România, oferind o perspectivă nuanțată și, uneori, severă asupra viitorului financiar al țării. El a subliniat că demersurile statului în sprijinirea programelor și a oferirea de subvenții vor încheia în curând, iar aportul din fondurile europene va experimenta o diminuare semnificativă.

Această situație impune ca impulsionul de dezvoltare economică, esențial pentru națiunea în acest moment critic, să provină din surse alternative.

Declarațiile au fost făcute de vineri, în cadrul evenimentului „Concordia Summit 2026”, organizat de confederația patronală Concordia.

Burnete, care a fost primul expert adus în echipa Cotrocenilor de către Nicușor Dan, a avertizat pe antreprenori: Eu am încă avantajul de a fi un tehnocrat.

Politicienii vă vor promite disponibilitate financiară, dar realitatea indică altceva.

El a recunoscut că economia traversează o perioadă dificilă, o presiune amplificată de conflictul marilor războaie și de decizii interne care au generat o tensiune considerabilă.

Un element crucial, conform lui Burnete, este necesitatea absolută de consolidare fiscală; aceasta nu este o opțiune, ci o imperativitate. Dacă statul nu reușește să reducă costurile asociate împrumuturilor, întregul sistem economic va fi forțat să se finanțeze la rate de dobândă care îl vor scoate din competiție pe piața internațională.

Deși tăierile de cheltuieli și creșterea veniturilor nu sunt suficiente pentru a rezolva deficitul și datoria acumulată, soluția fundamentală rămâne creșterea economică. Sursele de finanțare tradiționale, însă, se închid progresiv, explică consilierul prezidențial.

În contextul negocierilor referitoare la bugetul multianual al Uniunii Europene, volumul transferurilor, care a atins zeci de miliarde în ultimele două decenii, nu va mai menține aceleași proporții. Argumentul prezentat de Burnete este că, având o situație financiară mai robustă în prezent, România trebuie să contribuie activ la mecanismele europene.

Potențialul care rămâne, în opinia sa, este capitalul generat intern.

Burnete s-a îngrijorat pentru sectorul energetic?!

Diagnosticul său evidențiază o piață de capital care se află într-o stare de subdezvoltare, caracterizată de instrumente financiare simpliste și o lichiditate insuficientă.

Pentru a remedia aceste probleme, sunt necesare simplificări legislative, introducerea de mecanisme mai avansate și stabilirea unei entități centrale care să asigure transparența pieței și să faciliteze tranzacționarea de derivate.

Finanțarea non-bancară reprezintă o prioritate esențială pentru anii următori; fără implementarea acesteia, drumul va fi extrem de complicat.

Totuși, Burnete a ridicat și o îngrijorare specifică legată de sectorul energetic al țării. El s-a declarat nemulțumit că, în ciuda resurselor energetice considerate „fantastice”, România nu deține o companie energetică de referință regională.

Este esențial ca companiile de stat să fie gestionate cu competență, și, în anumite cazuri, să fie listate minoritar la bursă pentru a permite extinderea lor.

Ca exemplu comparativ, a menționat cu admirație PKN Orlen din Polonia, cea mai mare corporație din țară și un actor major în industria petrolieră europeană, menționând o experiență personală de alimentare la Orlen în Austria.

Miza dezvoltării nu este doar de natură fiscală. Statul are nevoie de fonduri suplimentare pentru apărarea națională, iar acestea nu trebuie să fie obținute prin impuneri suplimentare, ci prin optimizarea colectării din cadrul unei economii mai dinamice.

Un al doilea domeniu critic este domeniul inteligenței artificiale, unde, „ca să fiu politicos”, România în urmă. El a avertizat că o întârziere de doi pași la început duce inevitabil la o diferență de vreo douăzeci de pași în urmă. Administrația Prezidențială intenționează să prezinte o inițiativă în acest sector în luna decembrie, deși detaliile rămân confidențiale în acest moment.

Proiecția lui Burnete este rezervată și condiționată. Anul următor ar putea aduce o ușoară creștere economică, dar nu la nivelurile observate anterior. Perioada de iarnă este estimată a fi dificilă, influențată de volatilitatea pieței globale a energiei. Se prevădă ca prețul energiei să revină la niveluri normale în aproximativ doi sau trei ani, odată ce investițiile întârziate în energie regenerabilă și stocare sunt finalizate și gazul din Neptun Deep intră pe piață.

Speranța lui este ca presiunea economică să se atenueze începând cu anul 2028.

O condiție esențială pentru îmbunătățirea situației este controlul strict al cheltuielilor statului, încheierea anului viitor cu un deficit sub 5,5% din PIB, încetarea conflictului din Iran și atingerea unui armistițiu în Ucraina, condiții care, după cum subliniază, vor duce la vremuri mai favorabile.