De ce UNBR a greșit în cazul Toader

De ce UNBR a greșit în cazul Toader?

Situația juridică și socială creată în urma acuzațiilor îndreptate împotriva lui Alexandru Toader, care se află sub control judiciar în așteptarea procesului pentru acuzații de viol și agresiune sexuală, a stârnit o dezbatere intensă în mediul juridic românesc. Diana Ionescu, care predă la Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj și este autorul mai multor cercetări despre drepturile și protecția celor răniți prin crime, a analizat pentru HotNews de ce acest dosar conține elemente fără precedent în legislația și practica din țara noastră.

Ea a subliniat erorile de fond din comunicatele publice emise de asociațiile profesionale ale avocaților.

În instanțe, inculpatul este apărat de tatăl său, fostul ministru al Justiției Tudorel Toader, și de avocata Andreea Urda.

Ce a cerut UNBR de la universitate?

Ambele figuri erau, la momentul faptelor, cadre didactice la aceeași facultate din Iași unde se desfășoară procesul.

Această suprapunere a fost semnalată și de procurori în cererea de arestare preventivă, în care s-a menționat că inculpatul „era protejat” de o rețea de relații profesionale și familiale strâns legate de sistemul de învățământ superior și al justiției.

Recent, instituția academică a anunțat că cei trei – Alexandru Toader, Tudorel Toader și Andreea Urda – vor înceta să predea cursurile de licență și masterat la Facultatea de Drept din Iași. Această decizie a provocat o reacție imediată din partea Baroului din Iași, care a criticat măsura, și a declanșat un comunicat din partea Uniunii Naționale a Barourilor (UNBR), care a cerut Universității să revizuiască decizia luată de Consiliul Profesoral.

De ce mesajul UNBR victimizează?

Într-un interviu cu HotNews, Diana Ionescu, care este și avocat activ, explică de ce mesajul emis de asociația de avocați poate contribui la o „victimizare secundară” a celor răniți. Ea subliniază că este unul dintre cele mai complicate cazuri de acest tip din istoria juridică a României: victimele sunt studenți, inculpatul este profesor, iar apărătorii lui sunt la rândul lor profesori, iar faptele sunt de natură sexuală.

„Nu am găsit precedent similar în practica românească”, a declarat ea.

Întrebată cum privește reacțiile instituțiilor profesionale după decizia academică de a limita activitatea didactică a celor doi apărători, Diana Ionescu a răspuns: Din punctul meu de vedere, UNBR are dreptul să-și exprime poziția în spațiul public privind chestiuni care afectează profesia de avocat. Totuși, nu are competența să ordone imperativ unei facultăți de drept să-și modifice o decizie internă.

Cum vede Ionescu reacția baroului?

Pe fond, comunicatul UNBR se bazează pe un principiu corect: avocatul nu trebuie să fie confundat cu clientul și trebuie să-și exercite profesia în conformitate cu regulile deontologice și legale.

Ce lipsește din comunicatul UNBR și din cel al Baroului Iași este recunoașterea faptului că în acest caz concret, avocații sunt și profesori universitari. În această dublă calitate, ei poartă și obligații etice și legale specifice cadrelor didactice. Practic, vorbim despre două poziții care se suprapun, iar în această situație nu este suficient să ne referim doar la calitatea de avocat.

Privind măsurile anunțate de universitate, ea le interpretă nu ca o pedeapsă, așa cum sugerează comunicatele Baroului Iași și ale UNBR, ci ca o dublă măsură de protecție: una pentru a preveni victimizarea secundară a studenților și a păstra aparența de imparțialitate în procesul de evaluare academică. Nu văd măsura ca o pedeapsă aplicată avocatului, aici mă distanțez de punctul de vedere al baroului și al UNBR.

De ce decizia e corectă?

Mai cred că este crucial să subliniem că acest caz specific adună trei elemente care îl fac unic.

Care sunt aceste trei circumstanțe?

Prima este faptul că atât victimele, cât și martorii sunt studenți ai acelei facultăți. A doua este că apărătorii inculpatului sunt profesori la aceeași instituție, cu o relație profesională foarte strânsă, unul dintre ei fiind chiar tatăl inculpatului. A treia este natura sexuală a infracțiunilor.

Care sunt cele trei elemente?

Aceste trei elemente, care se întâlnesc concomitent în acest dosar, justifică, din perspectiva ei, decizia Consiliului Profesoral.

Aceste circumstanțe ne îndreaptă către două obiective cheie: protecția victimelor împotriva victimizării secundare și menținerea aparenței de imparțialitate a cadrelor didactice.

Din punctul meu de vedere, decizia este corectă, deși nu am văzut textul complet al hotărârii, ci am analizat-o prin prisma ideii sale.