Cine sunt cei trei și cum au fost identificați?
Trei cetățeni pakistanezi au fost declarați indezirabili pe teritoriul României pentru zece ani.
Culture picks
Jonathan Lipnicki vorbește despre prețul emoțional al rolului de prădător în Primetime
Tudor Chirilă întreabă Dan: „Pe mineri când îi chemați?
13 ani fără socoteală: SRI și golul de control parlamentar
Instituție de stat vizată de atacul cibernetic rus APT TURLAAnunțul a fost făcut miercuri de Serviciul Român de Informații (SRI), care a constatat că cei trei se aflau într-un stadiu avansat de radicalizare și reprezentau o amenințare directă la adresa securității naționale.
De ce radicalizarea lor e o problemă?
Conform comunicatului oficial, instanța de judecată de pe lângă Curtea de Apel București a emis ordonanța la 10.11.2026, la sesizarea SRI și a Parchetului. Cei trei pakistanezi, identificați inițial prin inițialele T.
M. A. I. A. și A.
Cum a acționat SRI și cu cine a colaborat?
M. au intrat în vizorul serviciului de informații la începutul anului 2026. Motivul: activitatea lor specifică, considerată o amenințare pentru securitatea țării în baza cadrului legal antiterorist.
SRI subliniază că acești străini s-au distins printr-un proces de radicalizare profund. Mai mult decât simpla existență, ei se alimentau reciproc cu idei extreme, accesând în comun materiale de propagandă teroristă și conținuturi cu impact emoțional puternic. Această dinamică de grup a fost un factor decisiv în evaluarea riscului.
Ce implică concret decizia de 10 ani?
Având în vedere aceste aspecte, SRI a acționat preventiv pentru a împiedica materializarea amenințărilor care decurgeau din prezența și activitățile celor trei cetățeni pakistanezi în România. Serviciul reamintește că, ca autoritate națională în lupta împotriva terorismului, are ca misiune prioritară prevenirea oricăror riscuri pe profil antiterorist.
Care sunt consecințele pentru cei afectați?
Pentru aplicarea măsurilor, SRI a lucrat în strânsă colaborare cu Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și cu Inspectoratul General pentru Imigrări, dependant de Ministerul Afacerilor Interne, asigurând o coordonare instituțională eficientă.
Această măsură se înscrie în cadrul legislației românești privind regimul de intrare și ședere a străinilor, care permite autorităților să declare o persoană indezirabilă când aceasta prezintă un risc real pentru ordinea publică sau securitatea națională. În practică, decizia implică retragerea dreptului de ședere și obligativitatea părăsirii teritoriului în termen de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii prin decizie administrativă.
Cum a reacționat publicul și societatea civilă?
Pentru cei afectați, consecințele sunt imediate: interdicția de a se reîntoarce în România timp de zece ani, o perioadă care acoperă o generație întreagă de cetățeni. Experții în dreptul imigrărilor subliniază că această durată este neobișnuit de lungă și reflectă gravitatea evaluării riscului. În contextul regional, măsura se aliniază cu standardele europene de securitate, unde statele membre aplică regimuri stricte pentru persoanele considerate amenințări la adresa securității.
Reacția publică a fost rapidă: organizații de drepturi omenești au cerut transparență în motivarea deciziei, în timp ce autoritățile au subliniat necesitatea echilibrului între securitate și drepturile fundamentale. Cazul evideniază importanța cooperării între serviciile de informații, parchetul și imigrările, un model de coordonare care ar putea fi replicat în alte situații similare.
