Tudor Chirilă întreabă Dan: „Pe mineri când îi chemați?

De ce a fost exclus Vanghele?

Nicușor Dan a decis să excludă jurnalistul Ovidiu Vanghele de la conferințele de presă organizate la Palatul Cotroceni. Măsura a stârnit reacții imediate din partea societății civile și a presei.

Anunțul a fost făcut direct de șeful statului la finalul unei conferințe de presă care a durat peste două ore și jumătate. Motivația invocată a fost comportamentul jurnalistului, care în ultimele săptămâni i-a adresat președintelui acuzații și chiar termeni de dispreț.

Reacția cea mai vizibilă a venit de la artistul și activistul Tudor Chirilă, care a publicat pe pagina sa de Facebook un mesaj aspru. Nu credeam că veți deveni și mai ticălos. Aseară am văzut un intelectual, olimpic, care se folosește de prerogative instituționale ca să se răfuiască cu un jurnalist ofensator. Să se încordeze din poziția de șef al sistemului și să-i pună capac pe gură, a scris Chirilă. Activistul a adăugat că decizia din seara respectivă a încălcat legea, morala și o linie roșie, transformând președintele în ceea ce el însuși numește: irelevant.

Chirilă a subliniat că dacă Vanghele ar fi avut o audiență mai mare, cu două milioane de urmăritori, șeful statului nu ar fi îndrăznit o astfel de mișcare.

Cum a reacționat Tudor Chirilă?

Dar e mic și lucrează singur.

Și vă pune mereu în dificultate cu întrebările despre numirile alde Chiriac, a conchis artistul, exprimând speranța că Nicușor Dan nu va fi reales pentru al doilea mandat și încheind cu o întrebare ironică: Pe mineri când îi chemați?.

Contextul conflictului pornește dintr-o întrebare adresată de Vanghele președintelui în timpul conferinței.

Jurnalistul a întrebat cum comentează faptul că procurorul general Cristina Chiriac, numită de Nicușor Dan, a votat, acum o lună și jumătate, în secția de procurori a CSM împotriva propunerii ca această secție să sesizeze Inspecția Judiciară pentru a cerceta o ingerință comisă chiar de dânsa.

Vanghele a întrebat dacă acest lucru face parte din reformarea justiției pe care președintele o propunea cetățenilor acum un an și jumătate.

Care a fost contextul conflictului?

În răspunsul său, Nicușor Dan a început cu o scuză pentru așteptarea îndelungată.

Apoi, a anunțat că, față de injuriile pe care le-a primit, a dispus ca jurnalistul să nu mai vină la conferințele de presă la Cotroceni în acest mandat.

„Colegii mei miloși au sărit peste ordinul meu, peste dispoziția mea, v-o comunic eu, dar dumneavoastră nu o să mai veniți și nu o să mai puneți întrebări”, a continuat președintele.

În perioada recentă, Vanghele, inițial susținător al candidatului Nicușor Dan la alegerile prezidențiale din 2025, a devenit un critic sever, uneori cu comentarii dure și insulte. Una dintre postările sale pe Facebook, reluată de Costi Rogozanu de la Libertatea, suna astfel: „Este absolut inadmisibil ce face acest netrebnic de președinte. Din acest moment acest gunoi pentru mine nu mai există. Un nemernic”.

În răspuns la această decizie, zeci de organizații non-guvernamentale și publicații au semnat un comunicat comun. Ele cer Administratiei Prezidențiale să clarifice dacă există o „listă neagră” a jurnaliștilor excluși din Palatul Cotroceni.

Ce consecințe au apărut?

Semnatarii consideră că măsura este ilegală și încălcare a articolurilor 30 și 31 din Constituție, care protejează libertatea de exprimare și de informare. Printre semnatare se numără Centrul pentru Jurnalism Independent, Active Watch, Centrul pentru Resurse Juridice și Expert Forum, totalizând 57 de organizații și instituții de presă.

Comunicatul subliniază că președintele a validat stigmatizarea publică lansată de secția pentru judecători a CSM, care a adoptat o „hotărâre” care prezintă activitatea jurnaliștilor și a societății civile ca un „atac fără precedent” la justiție. Autorii documentului afirmă că listele negre sunt incompatibile cu statul de drept și șubrezesc esența democrației. De asemenea, se invocă Legea accesului la informațiile de interes public nr. 544/2001, în special articolul 18.

În cazul Vanghele, nu a existat o situație care să justifice invocarea alineatului 3 al articolului 18, care permite refuzarea sau retragerea acreditării doar pentru fapte care împiedică activitatea autorității publice, nu pentru opinii exprimate în presă.

ONG-urile califică decizia președintelui ca un abuz fără precedent în istoria post-decembristă, cu atât mai gravă fiind provenită de la șeful statului, care ar trebui să fie garantul drepturilor fundamentale.